Mândru grai moroșenesc. Regionalisme și expresii, pe înțelesul tuturor

Se știe deja că limba moroșenească este ceva cu totul aparte – o subcategorie a graiului ardelenesc, pe care nu oricine îl înțelege. Nu c-ar fi complicat tare, numa’ că trebuie să-l ai în sânge. Pentru mine, accentul de acasă a fost și chin și suspin. M-am mândrit întotdeauna cu rădăcinile și cu vocabularul primit moștenire, însă în momentul în care am început prezentările la TV, mi-am dat seama (sau mi-au atras atenția cei din jur) că este deranjant să spui i în loc de e. Mai exact: „Bună siara!“, „cafiaua dăunează“, „părerea mia“, etc. Cel mai comic a fost când în loc de Marian am spus Marean și asta numai pentru că mă concentram foarte tare să nu greșesc, în timp ce citeam textul. Au fost momente frumoase, pe care colegii mei sigur și le amintesc cu drag, mai ales că nu treceau prea multe fete de la Maramureș prin studiourile de la București. Cum spuneam, am scăpat greu de accent, da’ să vedeți ce repede îl chem înapoi. Doamna Ileana Cârstea mi-a fost profesor de dicție și tot dumneaei m-a învățat să controlez cuvintele. Încet, încet am înlocuit „ioi!“ cu „vai“, „no“ cu „înțeleg“, „m-am răcit“ cu „am răcit“, „ora doi“ cu „ora două“. Și din țărancă m-am transformat în doamnă, dar cred că-mi place mai mult prima ipostază. Depinde de situație.

Așa ciudați cum suntem noi, moroșenii, eu cred că suntem oameni faini. Doar că trăim pe altă planetă. Una mai bună și mai domoală. Vorba asta dulce a noastră parcă binedispune, nu-i așa? Când ești turist și-ajungi în zona asta ce ți se spune cel mai des? „Nu-i slobod să pleci la drum fără a îmbuca ceva“.

nu-i slobod = nu-i voie

a îmbuca = a mânca

Să știți că nu doar vorba, ci și cearta este altfel pe aici. Un simplu „no ningălai“ = „uită-te la el“ este semn clar că n-ai făcut ceva bine. La fel și „no, hia ți-o fo’?“ = „musai ți-o fo’?“ = „a fost neapărat nevoie să faci asta?“

Noi, moroșenii, suntem singurii cetățeni români, care pot scrie o propoziție din 8 cuvinte, fiecare cu câte 2 litere, care să aibă și sens: „No, ni tu mă la el ce be!”
vorbă din popor, autor necunoscut

Deși ați crede că toate aceste cuvinte s-au născut aici, în Maramureș, să știți că multe dintre ele sunt împrumutate de la neamurile care s-au perindat prin aceste locuri. Cele mai multe provin din germană și maghiară. În timp, ardelenii/moroșenii le-au adaptat și le-au păstrat în comunitățile lor. Unii cercetători spun că primele texte în limba română, traduceri religioase, ar fi fost redactate la Mânăstirea Peri, prin 1450-1480 și că acolo ar fi fost descoperită această particularitate fonetică – „n” intervocalic devine „r” – „irimă”, „gerunche”. Cert este că aceste regionalisme și expresii îmbogățesc limba literară. Ba mai mult, noi, oamenii din nord, considerăm că vorbim o limbă foarte curată. Voi ce credeți?

Mai jos, câteva cuvinte cu explicațiile lor, pe care v-aș recomanda să le învățați dacă aveți în plan o excursie în Maramureș:

amuietucă = chiar acum

ai = usturoi

a biciului = a omeni

a bolunzi = a înnebuni

bai = problemă, necaz; Ex.: care-i baiu’?

beteag = bolnav

beteșâg = boală ; Ex.: ce beteșâg ai?

bloadăr = cuptor

bolund = nebun, smintit

budigăi = chiloți

bumbi = medicamente/nasturi

bughet = destul

cocon = copil

custură = cuțit

cioante = oase; Ex.: are cioante-n burtă

un dărab = o bucată

drușcă = domnișoare de onoare

haram = dezordine

hiretic = agitat

hâd = urât

a drojdi = a bea

găzdoaie = gospodină

a se îmburda = a se răsturna

lepedeu = cearșaf

mintenaș = imediat

a năpusti = a-i da drumul (în casă), a dezlega (animalele)

pancovă = gogoașă

socăciță = bucătăreasă

șohan = niciodată

temeteu = cimitir

a țâpa = a arunca

a răcni = a țipa/striga

haluște = sarmale

picioci = cartofi

ștraf = căruță

șpori = plită/sobă

a ștopi = a scuipa

finge = cană

canceău = recipient în care se duce supa pe câmp

doniță = recipient în care se punea laptele muls

uiagă = sticlă

horincă = țuică

fedeu = capac de oală

pânzătură = batic/năframă

videre = găleată

zamă, sorbală = supă

Doamne sprăș = Doamne feri/ferește

O, feri-mă Doamne și nu să prespuie = ceva de neînchipuit, exprimă o mare mirare

Pi, să nu sie de deoti = să nu fie deochiat

Nu să văje = nu se potrivește

Era să mă spohănesc = era să mă omor/să mă mutilez

Dacă v-a plăcut acest articol, puteţi să vă abonaţi, pentru a fi la curent și cu următoarele mele postări. Și nu uitați că mă găsiți și pe Instagram, acolo unde vă arăt, în imagini, cum este viața la țară.